Peste un miliard de oameni trăiesc cu tulburări mintale. OMS cere extinderea urgentă a serviciilor privind sănătatea psihică

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția printr-un articol publicat în septembrie 2025 că mai bine de un miliard de persoane la nivel global suferă de o tulburare mintală. Este o cifră enormă, care arată că sănătatea psihică nu mai poate fi tratată ca o problemă secundară a sistemelor de sănătate, ci ca una dintre cele mai mari provocări ale lumii contemporane.

Ce înseamnă „tulburări mintale”?

Când vorbim despre tulburări mintale, nu ne referim doar la cazuri grave de psihoză sau schizofrenie. Termenul acoperă o gamă largă de afecțiuni, cu severități diferite:

Tulburările de anxietate – caracterizate prin frică excesivă, neliniște și atacuri de panică. Acestea pot afecta concentrarea, somnul și chiar funcționarea la locul de muncă sau în familie.

Depresia – una dintre cele mai răspândite afecțiuni. Se manifestă prin tristețe persistentă, lipsă de energie, pierderea interesului pentru activitățile zilnice și, în forme severe, gânduri de suicid.

Tulburările bipolare, schizofrenia și alte psihoze – condiții mai complexe, care afectează percepția realității, stabilitatea emoțională și pot necesita tratamente de lungă durată.

Tulburările de comportament alimentar (anorexie, bulimie) și dependențele (alcool, droguri, jocuri de noroc) intră, de asemenea, în categoria tulburărilor mintale.

Pe scurt, nu este vorba de „slăbiciune de caracter”, ci de probleme reale de sănătate, cu cauze biologice, psihologice și sociale.

O problemă globală de sănătate publică

Raportul OMS arată că tulburările mintale sunt a doua cauză principală de dizabilitate la nivel mondial. Asta înseamnă că ele afectează grav capacitatea oamenilor de a lucra, a studia, a-și întreține familia și a se integra în comunitate.

Impactul economic este uriaș: doar depresia și anxietatea costă economia globală peste 1 trilion de dolari pe an, prin pierderea productivității și costuri de tratament.

Suicidul – un efect extrem al lipsei de sprijin

În 2021, aproximativ 727.000 de oameni au murit prin suicid. Cea mai mare parte dintre aceste decese s-au produs la persoane sub 50 de ani, iar suicidul este deja una dintre primele trei cauze de moarte la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani.

Mai mult de două treimi dintre aceste tragedii au avut loc în țări cu venituri mici și medii, unde accesul la servicii de sănătate mintală este extrem de limitat.

De ce este răspunsul insuficient?

Deși amploarea problemei este cunoscută, investițiile rămân reduse. Conform raportului Mental Health Atlas 2024:

În medie, doar 2% din bugetele naționale de sănătate sunt dedicate sănătății mintale.

În țările bogate, cheltuielile ajung la 65 USD pe cap de locuitor, în timp ce în statele sărace abia ating 0,04 USD.

Există mari diferențe și în personal: media globală este de 13 specialiști în sănătate mintală la 100.000 de locuitori, însă în multe state cu resurse reduse abia există câțiva psihiatri sau psihologi pentru întreaga populație.

În plus, multe servicii sunt centrate încă pe spitale mari, de tip asilar, și mai puțin pe îngrijirea comunitară, accesibilă și integrată în viața de zi cu zi a oamenilor.

Ce propune OMS?

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că sănătatea mintală trebuie să devină o prioritate reală:

„A investi în sănătate mintală înseamnă a investi în oameni, în comunități și în economii. Este o investiție pe care nicio țară nu își poate permite să o ignore.”

OMS recomandă:

• Creșterea finanțării dedicate sănătății mintale.
• Extinderea serviciilor în comunități, nu doar în spitale.
• Instruirea personalului medical de bază pentru a recunoaște și trata problemele psihice.
• Implicarea școlilor, locurilor de muncă și societății civile în prevenție și sprijin.

Concluzie

Tulburările mintale nu sunt o problemă rară și izolată, ci o realitate care afectează una din opt persoane din lume. Raportul OMS din 2025 este un semnal de alarmă: fără acțiuni ferme, impactul asupra vieții individuale și asupra economiilor va continua să crească.

Îngrijirea psihică nu trebuie privită ca un „lux” al țărilor bogate, ci ca o parte esențială a sănătății publice.

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților în România (raport INSP/DSP Bihor 2025)
Prevalență și tipuri de tulburări

Aproximativ 1 din 5 copii (adică ~20 %) prezintă semne de sănătate mintală precară și îndeplinesc criteriile pentru o tulburare mintală la un moment dat.

Principalele tulburări raportate:

• Tulburări de dezvoltare (inclusiv întârzieri mintale, spectru autist)
• Tulburări de învățare și comunicare
• Tulburări emoționale – prevalență între 3,6 % și 4,6 % în rândul copiilor și adolescenților (anxietate, depresie)
• Tulburări de comportament (inclusiv ADHD) – între 2,4 % și 3,6 %

Alte condiții includ: tulburări alimentare, psihoza, automutilare, suicid, obsesii, comportamente riscante (substanțe, sexualitate)

Frecvența diagnosticului în ultimii ani:

• Tulburări de conduită: 24,19 %
• ADHD: 22,65 %
• Anxietate: 19,23 %
• Tulburări din spectrul autist: 14,47 %
• Episod depresiv: 9,14 %
• Tulburări de atașament: 4,3 %
• Fobie școlară: 3,10 %
• Tulburări alimentare: 2,88 %.

Raportul subliniază faptul că aceste cifre pot subestima realitatea din cauza subdiagnosticării și reticenței în accesarea serviciilor, adesea datorată stigmatizării.