Impactul medical al Postului: Ce se întâmplă în corp când „îți pui stomacul pe pauză”

Postul, fie el religios (cum e Postul Paștelui în primăvara 2025), fie intermitent, e o practică veche care capătă tot mai multă atenție și în medicină. În România, unde tradiția creștină e la loc de cinste, mulți renunță la carne, lactate și ouă în martie-aprilie, dar ce face corpul în această „curățenie de primăvară”? Hai să vedem, cu un ochi medical, ce impact are postul și ce se petrece în organism.

Cum reacționează corpul la post?

Când elimini anumite alimente sau reduci caloriile, organismul intră într-un „mod de supraviețuire” inteligent. Primele 12-24 de ore trăiești din glucoza stocată în ficat (glicogen), dar după ce se epuizează, începe cetogeneza: corpul arde grăsimile pentru a produce cetone, o sursă alternativă de energie pentru creier și mușchi. Fără proteine animale, aportul de aminoacizi scade, iar corpul „reciclează” proteinele proprii prin autofagie – un proces de curățare celulară care elimină componentele uzate. Studiile arată că postul scade inflamația sistemică (niveluri mai mici de citokine pro-inflamatorii) și îmbunătățește sensibilitatea la insulină, ajutând glicemia să stea în frâu.
În Postul Paștelui, bazat pe legume, cereale și fructe, aportul de fibre crește, ceea ce hrănește microbiota intestinală (bacteriile bune din burtă). Totuși, lipsa vitaminei B12 sau a fierului din carne poate apărea dacă nu compensezi cu alternative.
Beneficii și riscuri

  • Beneficii:

    • Scăderea colesterolului – Dieta fără grăsimi animale reduce LDL-ul (colesterolul „rău”).
    • Detoxifiere parțială – Ficatul procesează mai puține toxine din alimente grele.
    • Sănătatea inimii – Tensiunea arterială și trigliceridele pot scădea, mai ales în post intermitent.

  • Riscuri:

    • Deficiențe nutriționale – Fără planificare, lipsesc B12, fierul sau proteinele, ducând la oboseală sau anemie.
    • Hipoglicemie – La diabetici, postul necontrolat poate fi periculos.
    • Suprasolicitare digestivă – Prea multe fibre brusc pot da balonare sau diaree.

Ce simți și ce să faci?

Primele zile pot veni cu „ceață pe creier” sau slăbiciune – semne că organismul se adaptează la cetone. După o săptămână, mulți raportează energie sporită și claritate mentală, datorită stabilizării metabolismului. Totuși, postul nu e „pansament universal”:
  • Hidratează-te – Apa ajută rinichii să elimine deșeurile din arderea grăsimilor.
  • Compensează lipsurile – Adaugă leguminoase (linte, năut) pentru proteine și fier, sau suplimente de B12 dacă medicul zice „da”.
  • Ascultă-ți corpul – Dacă amețești sau te simți „ca o cârpă”, ia o pauză cu o gustare ușoară (ex. fructe).

Concluzie: „Post cu cap”

Postul Paștelui din 2025, pe lângă efectul religios, poate fi un „restart” pentru sănătate – reduce inflamația, ajută inima și „mătură” celulele obosite, dar numai dacă e făcut cu măsură. Fără carne și lactate, te poți simți mai ușor, dar ai grijă la nutrienți. Consultă un doctor, mai ales dacă ai boli cronice, ca să nu transformi o tradiție  și o îndatorire religioasă într-o problemă. Postul e ca un „antrenament” pentru corp – bine dozată, „școala” asta te întărește!

Articole similare