Alergiile sezoniere și poluarea urbană: Impactul primăverii asupra sănătății respiratorii

Primăvara, în special în martie și aprilie, marchează o creștere semnificativă a alergiilor sezoniere în România, exacerbate de polenul arborilor (mesteacăn, plop) și de poluarea urbană. Aceste afecțiuni, frecvente în zonele metropolitane precum București sau Cluj-Napoca, rezultă din interacțiunea complexă dintre alergeni și particulele poluante, afectând sănătatea respiratorie a populației. Iată o analiză medicală a fenomenului, cu explicații și soluții bazate pe principii clinice.

Mecanismul alergiilor și rolul poluării

Alergiile sezoniere sunt mediate de o reacție imună de tip IgE (imunoglobulina E), declanșată de expunerea la polen. Polenul stimulează eliberarea histaminei și a altor mediatori inflamatori, provocând simptome respiratorii și oculare. În mediul urban, particulele fine de poluare (PM2.5, PM10) și gazele toxice (dioxid de azot, ozon) fragmentează granulele de polen, eliberând proteine alergenice submicronice. Acestea pătrund mai eficient în căile respiratorii inferioare, amplificând inflamația mucoasei nazale și bronșice. Schimbările climatice din 2025, cu o primăvară timpurie și temperaturi ridicate, au intensificat producția de polen, iar poluarea persistentă din orașe agravează severitatea simptomelor.

Manifestări clinice

  • Rinita alergică: Congestie nazală, secreții apoase, strănut recurent, cauzate de inflamația mucoasei nazale.
  • Conjunctivita alergică: Prurit ocular, eritem și lacrimație, datorate histaminei din țesuturile conjunctivale.
  • Simptome respiratorii: Dispnee sau wheezing, mai ales la pacienții cu astm, din cauza hiperreactivității bronșice induse de alergeni și poluanți.
  • Astmul exacerbat: Crizele acute pot fi precipitate de expunerea combinată la polen și particule fine, reducând funcția pulmonară (ex. VEMS – volum expirator maxim pe secundă).

Strategii de management

  1. Evitarea expunerii: Reducerea contactului cu polenul prin evitarea zonelor verzi în perioadele de vârf (dimineața, zilele cu vânt) și monitorizarea indicilor de polen și calitate a aerului.
  2. Igiena personală: Spălarea feței și mâinilor după expunerea externă elimină alergenii de pe piele; dușurile frecvente reduc acumularea nocturnă.
  3. Controlul mediului interior: Menținerea geamurilor închise în zilele poluate și utilizarea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA pentru a captura particulele fine.
  4. Tratament farmacologic:
    • Antihistaminice H1 (ex. cetirizină, loratadină): Inhibă efectele histaminei, ameliorând simptomele acute; administrare orală sau topică.
    • Corticosteroizi nazali (ex. budesonidă, fluticazonă): Reduc inflamația locală, eficienți în rinita persistentă.
    • Bronhodilatatoare (ex. salbutamol): Pentru astmatici, în caz de bronhospasm acut.
    • Imunoterapia specifică: Administrarea treptată a alergenilor (subcutanat sau sublingual) pentru desensibilizare pe termen lung, indicată în cazurile severe.
  5. Protecție fizică: Purtarea măștilor filtrante (ex. FFP2) în zonele urbane poluate minimizează inhalarea alergenilor și poluanților.

Concluzie

Alergiile sezoniere, potențate de poluarea urbană, reprezintă o povară semnificativă asupra sănătății publice în primăvara 2025. Expunerea combinată la polen și particule fine crește riscul de complicații respiratorii, necesitând o abordare integrată. Consultarea unui specialist alergolog este esențială pentru diagnosticul precis (ex. teste prick) și personalizarea terapiei, mai ales în cazurile refractare. Prin prevenție și tratament adecvat, impactul acestui fenomen poate fi semnificativ redus.

Articole similare